Dunărea scade dramatic, iar situația de la Cernavodă devine tot mai delicată! Ce măsuri au luat autoritățile

Nivelul Dunării a ajuns într-o zonă critică la Cernavodă, pe fondul secetei și al scăderii accentuate a debitelor fluviului. Sâmbătă, 10 octombrie 2026, cota apei a coborât la −259 de centimetri, la numai 3 centimetri de pragul operațional de −262 de centimetri, indicat ca necesar pentru asigurarea pompării apei de răcire la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă.

În acest context, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat punerea în aplicare a unor măsuri operative pentru gestionarea situației hidrologice și protejarea infrastructurii energetice.

Apă evacuată suplimentar din lacul Iezer

Una dintre principalele măsuri vizează acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei. În perioada 10–18 octombrie 2026, autoritățile au decis evacuarea temporară a unui debit suplimentar de 20 de metri cubi de apă pe secundă, cu scopul de a contribui la susținerea nivelului Dunării în sectorul Cernavodă.

Reprezentanții Apelor Române precizează că operațiunea nu presupune golirea lacului. Potrivit informațiilor prezentate, în acumularea Iezer vor rămâne peste 40 de milioane de metri cubi de apă, iar evacuările se desfășoară sub monitorizare strictă.

Manevra este coordonată cu alte evacuări controlate din acumulările Izbiceni, de pe râul Olt, și Mihăilești, de pe râul Argeș. Volumele și momentele evacuărilor sunt stabilite în funcție de timpul necesar propagării undelor de apă și de evoluția prognozelor hidrologice, astfel încât aportul suplimentar să ajungă în Dunăre la momentul potrivit.

Măsuri de urgență pentru protejarea infrastructurii energetice

Potrivit informațiilor prezentate de autorități, măsurile tehnice se bazează pe hotărâri succesive ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), inclusiv actul normativ nr. 24/2026, invocat în contextul gestionării efectelor secetei asupra infrastructurii critice.

Situația este cu atât mai delicată cu cât debitele Dunării la intrarea în România au coborât sub pragul de 1.200 de metri cubi pe secundă, conform datelor citate. Evoluția nivelurilor este urmărită permanent, iar informațiile sunt transmise instituțiilor responsabile, între care Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

Asigurarea apei necesare sistemului de răcire al centralei de la Cernavodă reprezintă o prioritate, având în vedere rolul infrastructurii nucleare în funcționarea Sistemului Energetic Național.

Barje scufundate în Dunăre și oprirea reactorului

Problemele provocate de nivelul scăzut al fluviului au determinat și alte intervenții. La începutul lunii august, patru barje au fost scufundate în Dunăre, pe brațul Bala, într-o operațiune menită să contribuie la creșterea nivelului apei în zona Cernavodă.

Ulterior, pe 13 august 2026, centrala nucleară a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național, potrivit informațiilor din materialul citat. La data de 10 octombrie, trecuseră 58 de zile de la oprirea celui de-al doilea reactor și de la sistarea producției de energie nucleară livrate în SEN.

În condițiile în care nivelul Dunării se menține aproape de pragul operațional indicat, autoritățile încearcă să gestioneze resursele de apă disponibile prin evacuări controlate din acumulările din regiune. Eficiența acestor măsuri depinde de evoluția situației hidrologice și de capacitatea de a asigura nivelurile necesare în sectorul Cernavodă.