Un proiect de lege inițiat de deputații USR și PNL propune ca soțiile să își păstreze numele dobândit în timpul căsătoriei după divorț, chiar dacă fostul soț nu își dă acordul. Propunerea a generat reacții controversate atât în rândul parlamentarilor, cât și în rândul publicului, iar dezbaterile pe rețelele sociale arată polarizarea opiniilor.

Context legislativ: În prezent, femeile au nevoie de acordul soțului la divorț pentru a-și păstra numele. Dacă bărbatul nu e de acord, femeia trebuie să apeleze la instanță

Codul civil în vigoare prevede că păstrarea numelui dobândit la căsătorie după divorț se poate face doar cu consimțământul celuilalt soț sau, în cazul refuzului, dacă se demonstrează în instanță motive temeinice. De asemenea, divorțul la notar sau la ofițerul stării civile este posibil doar dacă există consens asupra numelui pe care fiecare parte îl va purta. Inițiatorii proiectului consideră că această procedură creează birocrație excesivă și costuri inutile, mai ales pentru românii din diaspora, care întâmpină dificultăți când autoritățile române cer acordul fostului soț pentru recunoașterea numelui dobândit legal în străinătate.

Argumentele inițiatorilor

Deputata USR Pollyanna Hangan explică că proiectul nu urmărește doar simplificarea procedurilor administrative, ci și reducerea stresului emoțional:

„Această simplificare nu este doar administrativă, ci și emoțională: fiecare mamă va putea să-și concentreze energia și timpul asupra familiei, fără stresul constant al hârtiilor și al aprobărilor inutile. Mai mult decât o simplă modificare legislativă, acest proiect reprezintă o garanție a identității, a respectului și a continuității familiale, oferind femeilor și mamelor libertatea de a-și păstra numele care le definește și le leagă de copiii și familia lor."

Deputatul USR Iulian Lorincz subliniază impactul asupra românilor din diaspora:

„Prin această inițiativă legislativă, dorim să eliminăm o procedură învechită, care pune o povară suplimentară pe cetățeni. Mai ales pentru românii noștri din afara granițelor, care se confruntă cu dificultăți și pierd ore întregi pentru a obține un simplu drept — păstrarea numelui după divorț."

Potrivit USR, eliminarea necesității acordului fostului soț va reduce birocrația, va preveni situațiile în care consimțământul este folosit ca șantaj emoțional sau financiar și va permite divorțuri mai rapide la notar sau la ofițerul stării civile.

Reacții publice: dezbateri aprinse

Pe rețelele sociale, opiniile sunt puternic polarizate. Mulți susțin beneficiile proiectului, mai ales în contextul practicilor administrative și al continuității identității personale și profesionale:

„Să ai același nume cu copiii tăi… și să nu-ți schimbi toate documentele pentru un nume," scria un utilizator, subliniind avantajul logistic și emoțional de a păstra numele. În aceeași direcție, alt comentator adăuga:

„Dacă ți-ai făcut o carieră ca Ioana Popescu (numele soțului), să renunți la nume e un prejudiciu pentru tine. Să ceri acordul e nedrept, numele nu valora nimic până să nu ți-l asociezi carierei tale."

Aceste opinii arată că, pentru multe femei, numele nu este doar un simplu detaliu administrativ, ci o parte importantă din identitatea lor profesională și socială.

Pe de altă parte, există și critici care se concentrează pe potențiala inechitate a legii:

„Și dacă e invers și soțul e cel cu cariera în spate? Dacă nu renunță la nume și i-l trage prin mocirlă ca cine știe ce prostii face, soțul e în prejudiciu. Nu mi se pare corect să fie fără acordul ambelor părți. Divorțul e divorț, înseamnă că te dezici complet de partener," scria un utilizator, argumentând că legea ar trebui să protejeze ambele părți în mod egal.

Unii comentează că legea poate fi exagerată, dar recunosc că birocrația este o problemă reală:

„Ce probleme au părinții, e un nume, frate... Tensionată nație suntem."

În același timp, există voci care subliniază impactul asupra copiilor:

„Mai ales pentru copii să știe că mama lor are alt nume decât al lor, e un impact," arată un comentator, legând problema legală de efectele emoționale și administrative asupra familiei.

Alții au reacții ironice sau ușor umoristice, reflectând polarizarea discuțiilor:

„Fix la Șoșoacă mă gândeam," nota un utilizator, făcând referire la o figură publică cunoscută pentru că a trebuit să ceară în instanță să îți poată păstra numele în urma divorțului de soț.

Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament, iar susținătorii speră că modificarea legislativă va reduce birocrația și stresul asociat schimbării numelui după divorț, oferind totodată femeilor libertatea de a-și păstra identitatea profesională și familială. Dezbaterile aprinse din spațiul public arată că, deși beneficiile sunt evidente pentru multe persoane, problema echității și protecției ambelor părți rămâne un punct sensibil.