Dezastru în stațiunile montane! Hotelierii vorbesc despre supraviețuire: scăderi de până la 30% într-o vară în care turiștii vin cu mâncarea de acasă

Sezon greu la munte: hotelierii raportează scăderi de până la 30%. Turiștii vin, dar nu mai dorm și nu mai mănâncă acolo

Hotelierii din stațiunile montane au încheiat vara lui 2026 cu o activitate mai mică cu 15–20% față de sezonul trecut, iar în unele cazuri pierderile ajung la 30%. Declinul nu e o surpriză de-o vară. 2025 fusese deja sub 2024, iar primele șase luni din 2026 au continuat trendul: sosirile în stațiunile montane au scăzut cu 4,1%, iar înnoptările cu 6,7%, potrivit agerpres.

Diferența dintre cele două cifre spune, de fapt, toată povestea sezonului. Muntele a atras oameni, dar creșterea numărului de vizitatori nu s-a văzut nici în cererea de cazare, nici în încasările restaurantelor.

Tarife aproape înghețate, sejururi mai scurte

Tariful mediu pe cameră a ajuns la 643 de lei, față de 622 de lei anul trecut — o creștere de doar 3,4%, deși costurile hotelierilor au urcat mult mai mult. În paralel, durata medie a sejurului s-a redus cu 4,6%, până la 3,6 nopți.

Ca să țină pasul cu scăderea puterii de cumpărare, operatorii au scos pachete last minute cu tarife reduse, facilități incluse și beneficii pentru cei care rămân mai multe nopți. Hotelurile mari, de patru și cinci stele, s-au reorientat către turismul de afaceri și clienții corporate.

Creșterea ușoară a numărului de turiști străini nu a acoperit gaura lăsată de cererea internă, pentru că ponderea lor în stațiunile montane rămâne mică.

Vin cu mâncarea de acasă

Marea schimbare a verii este excursia de o zi. Oamenii urcă la munte, se plimbă și pleacă seara acasă, fără să mai plătească o cazare. Mulți își aduc mâncare de acasă sau se opresc la magazin și la fast-food, în loc să intre la restaurant.

Aglomerația din zonele turistice nu se mai traduce, deci, în bani pentru hoteluri și terase. În restaurante, adaptarea a însemnat meniuri simplificate, fără preparate care cer timp de pregătire, iar unele locații au tăiat din personal. Alți operatori au preferat să nu umble la prețuri și să acopere diferența din rezervele adunate în anii buni.

Printre motivele scăderii sunt enumerate înjumătățirea valorii voucherelor de vacanță, scăderea puterii de cumpărare și creșterea taxelor în turism.

Pe Valea Prahovei, scăderi mai blânde

Sinaia stă mai bine decât media: minus 1,4% la sosiri și minus 2,4% la înnoptări. La Bușteni, înnoptările sunt în scădere chiar dacă s-au organizat mai multe evenimente, care au adus turiști pentru perioade foarte scurte, de una-două nopți.

Excepția verii este Valea Doftanei, cu creșteri consistente, deși rămâne o destinație mică. Acolo s-a ținut, în ultimul weekend al verii, a XXIII-a ediție a Festivalului Cașcavelei, care a strâns câteva mii de vizitatori.

„Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferența între o stațiune aglomerată și o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu țin locul sejururilor, iar prezența excursioniștilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri și restaurante. Discuția nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire", a declarat Adrian Voican, președinte al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova și președinte al BIBI Group4Travel.

El susține că efectele nu se opresc la hoteluri și se transmit către furnizori, transportatori și alte afaceri locale, cu impact asupra locurilor de muncă și a veniturilor din comunitățile de la munte.