România bifează un contrast puternic care atrage atenția la nivel european: tinerii români sunt printre cei mai activi antreprenori din Uniunea Europeană, dar în același timp se numără printre cei mai puțin angajați. Datele publicate de Eurostat scot la iveală o realitate complicată.

Tot mai mulți tineri aleg să fie propriii șefi

Potrivit statisticilor, în 2025 existau aproximativ 2,06 milioane de tineri antreprenori în Uniunea Europeană, iar România se află în topul țărilor unde munca independentă este preferată. Cu un procent de 10,3%, România este depășită doar de Slovacia (12,2%) și Malta (10,5%). Practic, unul din zece români activi alege să lucreze pe cont propriu.

Fenomenul este explicat prin mai mulți factori: dorința de independență, oportunitățile din mediul online, dar și lipsa unor locuri de muncă stabile. Pentru mulți tineri, antreprenoriatul nu este doar o alegere, ci o necesitate.

Realitatea dură: puțini tineri au un loc de muncă stabil. De ce apare acest paradox?

În contrast puternic, când vine vorba despre angajare, România cade aproape de coada clasamentului european. Rata de ocupare a tinerilor între 20 și 29 de ani este de doar 52%, mult sub media Uniunii Europene, care ajunge la 65,6%. Țări precum Țările de Jos (84%) sau Germania (77%) sunt exemple clare de piețe ale muncii mult mai stabile pentru tineri. Doar Italia stă mai prost decât România, cu o rată de 47,6%.

Specialiștii spun că situația reflectă o combinație de factori:

• lipsa oportunităților de angajare bine plătite;
• flexibilitatea muncii independente;
• creșterea economiei digitale;
• dorința tinerilor de a evita sistemele rigide.

În multe cazuri, tinerii aleg freelancing-ul, micile afaceri sau proiectele personale pentru a compensa lipsa unor joburi atractive.

Antreprenoriat din pasiune sau din nevoie?

Deși cifrele par încurajatoare la prima vedere, realitatea este mai nuanțată. Nu toți acești tineri antreprenori conduc afaceri stabile sau profitabile.

Mulți dintre ei sunt, de fapt, lucrători independenți fără siguranță financiară, fără beneficii sociale și fără predictibilitate pe termen lung.