Generația Z- Sociolog: „O generație care nu știe să lucreze. Munca înseamnă efort, iar efortul doare” /1 din 4 tineri nu are job/VIDEO
Generația Z și piața muncii: Unu din patru tineri nu lucrează. „Ajungem la o generație care nu știe să lucreze”
Generația Z se confruntă cu dificultăți majore în integrarea pe piața muncii. Potrivit specialiștilor, 26% dintre tinerii români nu lucrează, iar școala nu îi pregătește suficient pentru realitățile unui loc de muncă. Generația Z sunt tinerii născuți între 1996 și 2015 și țin foarte mult la un echilibru între viața personală și cea profesională. De asemenea, au preferințe speciale când vine vorba despre alegerea unui loc de muncă și vor salarii peste competențele lor, spun sociologii și specialiștii în orientare profesională.
„Școala și munca înseamnă să depui efort, iar efortul doare”
„Ajungem la o generație care nu știe să lucreze”, atrage atenția sociologul Romulus Oprică, care spune că problema pornește din sistemul de educație: „Cei care nu sunt expuși unui sistem de educație cât de cât adaptat zilelor noastre se pierd, pentru că există ceva mult mai atractiv. Școala și munca înseamnă să depui efort, iar efortul doare. Avem un abandon școlar absolut înfiorător.”, a declarat sociologul pentru Digi 24.
Pe lângă lipsa de experiență, mulți dintre tineri vin pe piața muncii cu așteptări salariale ridicate.
Generația Z are cerințe salariale mai mari decât competențele
Loredana Stanciu, coordonator Centru de Consiliere și Orientare în Carieră UPT, declară:
„Vin și cu cerințe salariale mai ridicate decât competențele, cunoștințele pe care le au. E nevoie de multă comunicare și de multă răbdare. Sunt o generație foarte sensibilă.”
Câțiva tineri au spus, în mod deschis, ce salariu consideră ei „decent”:
„6.000 - 7.000 de lei.”
„Mi-ar trebui măcar 5.000 de lei.”
„Un salariu decent în România e de la 1.000 de euro, să zic. De la 1.000 de euro în sus.”
Diferențele de mentalitate dintre generații complică și mai mult procesul de integrare profesională.
„Se pune o barieră, oarecum, între generația noastră și cei vechi, fiindcă am fost crescuți altcumva acuma. Nu își mai doresc să muncească, vor să facă banii mult mai ușor, se feresc de muncă, oarecum.”, a declarat un tânăr.
Cu toate acestea, sunt și tineri care înțeleg importanța formării profesionale:
„Prima oară mă gândesc să știu, să pun prima bază cunoștințele, abia după aia o să am cerințe.”
„Să găsim un punct de mijloc să facem să fie bine. Noi avem nevoie de ei, ei au nevoie de noi!”
Răzvan Iordache, specialist marketing, subliniază că și angajatorii, dar și profesorii trebuie să se adapteze noii realități:
„Atât angajatorii, cât și partea de profesori să se adapteze situației, să facă lucruri mai interesante, să nu rămână în urmă, pentru că dacă timpurile s-au schimbat trebuie să ne schimbăm și noi.”
Fenomenul nu este unul izolat. Alte state europene, precum Spania, Suedia și Grecia, se confruntă de asemenea cu rate ridicate ale șomajului în rândul tinerilor.
10 Comentarii