România nu construiește un sistem de stocare energetică, ci cumpără baterii pentru profit

Un expert în energie trage un semnal de alarmă: România repetă greșelile făcute cu regenerabilele, de data aceasta cu bateriile. Stocarea nu e tratată ca infrastructură critică, ci ca oportunitate comercială. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), acuză că România abordează stocarea energiei exact cum a abordat și regenerabilele: haotic, fără strategie și în favoarea celor care au ceva de vândut, potrivit agerpres.

Analiza publicată duminică de Chisăliță pornește de la o constatare simplă: România a instalat masiv capacități solare și eoliene, dar fără să construiască în paralel infrastructura care să facă sistemul funcțional. Rețelele nu au fost adaptate, smart meteringul a rămas în urmă, flexibilitatea consumului și echilibrarea rapidă nu s-au dezvoltat. Iar stocarea a lipsit cu desăvârșire.

Acum că bateriile au intrat în discuție, specialistul vede același tipar: lobby intens pentru vânzarea de echipamente, bani din PNRR cheltuiți fără criterii clare și niciun plan coerent care să lege stocarea de nevoile reale ale rețelei.

„Se trage de la toate nivelurile să se monteze baterii. Nu se discută despre un sistem de stocare cu un mix de tehnologii care să asigure diversele necesități ale unui sistem energetic. Se discută doar de baterii", avertizează Chisăliță.

Cine câștigă din haosul energetic

Conform analizei, interesul real nu este energia mai ieftină pentru consumator, ci profitul din volatilitatea prețurilor. Bateriile sunt văzute de unii actori nu ca instrument de stabilizare a rețelei, ci ca unealtă de arbitraj comercial: cumperi energie ieftină când surplusul o scufundă, vinzi scump când cererea crește, câștigi din diferență.

Mai grav, avertizează specialistul, bateriile simple instalate acum vor genera noi dezechilibre, care vor crea la rândul lor piață pentru un alt val de echipamente. Un cerc care se autoalimentează, în care consumatorul final plătește de fiecare dată.

„Vom constata în 2-3 ani că vor apărea un nou tip de «băieți deștepți» în energie, iar prețurile vor fi tot mari la consumatorul final", spune Chisăliță.

Ce ar trebui să facă stocarea, de fapt

Potrivit președintelui AEI, un sistem de stocare construit în interesul public ar trebui să absoarbă surplusul de energie ieftină din orele de vârf solar/eolian, să reducă importurile scumpe atunci când producția internă scade și să stabilizeze frecvența rețelei.

Nimic din toate astea nu se poate face cu orice fel de baterie pusă oriunde. Chisăliță vorbește despre nevoia unui mix de tehnologii, dimensionate corect, amplasate strategic și operate în interesul sistemului, nu al acționarilor unui proiect comercial.

„Dacă stocarea se dezvoltă doar pentru a specula diferențele de preț create de lipsa de planificare, atunci nu discutăm despre modernizare, ci despre capturarea rentei generate de haos", conchide specialistul.

Fără o strategie clară și fără criterii tehnice ferme, România riscă să nu construiască flexibilitate reală — ci doar să cumpere baterii.