Deficit bugetar înjumătățit! România anunță o veste rară: banii de la stat cresc, iar guvernul spune că țara "nu-și permite niciun pas înapoi"

Deficitul bugetar al României a scăzut la jumătate în prima parte a anului: ce spune ministrul Finanțelor

România a încheiat primul semestru al anului cu un deficit bugetar de 2% din PIB, aproape dublu mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când ajunsese la 3,64% din PIB. Vestea vine direct de la Ministerul Finanțelor și este una dintre cele mai clare confirmări că măsurile de austeritate din ultimul an încep să dea rezultate, potrivit profit.ro.

În cifre concrete, deficitul a scăzut cu aproape 28,8 miliarde de lei, ajungând la 41,03 miliarde de lei, față de 69,80 miliarde de lei anul trecut. Practic, statul a reușit să cheltuiască mai chibzuit, în timp ce încasările au crescut simțitor.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că execuția bugetară la șase luni reprezintă un semnal important pentru agențiile de rating Fitch și Moody's, care urmează să evalueze România în perioada următoare. „Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectăm angajamentele”, a spus Nazare, avertizând însă că menținerea calificativului de țară cu risc investițional depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică.

De unde vin banii în plus

Veniturile totale la buget au ajuns la 342,52 miliarde de lei în primele șase luni din 2026, cu 10,3% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Cea mai mare parte a creșterii vine din TVA, unde încasările nete au urcat cu 25,1%, la 74,14 miliarde de lei, pe fondul modificării cotelor de TVA prin Legea 141/2025.

Impozitul pe salarii și venit a adus 33,71 miliarde de lei, în creștere cu 11,1%, în timp ce contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 110,86 miliarde de lei, cu 7,1% mai mult decât anul trecut. O parte importantă a acestui avans este pusă pe seama eliminării facilităților fiscale de care beneficiau până acum salariații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Impozitul pe profit a generat 18,97 miliarde de lei, în creștere cu 10,1%, iar veniturile din accize au ajuns la 23,25 miliarde de lei, susținute în principal de accizele la produsele energetice.

Un aspect notabil: rambursările nete de TVA către companii au crescut la 18 miliarde de lei, față de 16,41 miliarde de lei anul trecut. „Injectăm lichiditate imediată în companiile românești, eliminăm blocajele din lanțurile comerciale și le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie”, a mai spus ministrul Nazare.

Unde s-a redus cheltuiala statului

Cheltuielile totale au scăzut ca pondere în PIB, de la 19,85% la 18,66%, deși în bani reali au crescut ușor, cu 0,8%, ajungând la 383,55 miliarde de lei. Reducerea vine în special din zona cheltuielilor curente, statul păstrând intacte investițiile publice și absorbția fondurilor europene.

Cheltuielile de personal au scăzut cu 3,3 miliarde de lei, ca urmare a limitării sporurilor și a măsurilor de temperare salarială aplicate în 2025-2026. În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat cu 8,6%, în principal din cauza plăților mai mari alocate sănătății, iar dobânzile plătite de stat au crescut cu 4,14 miliarde de lei.

Cheltuielile cu asistența socială au scăzut ușor, cu 0,5%, incluzând și compensările pentru facturile la energie electrică și gaze naturale ale populației.

Investițiile, singurul capitol în creștere clară

Spre deosebire de restul bugetului, banii alocați investițiilor și programelor de dezvoltare au crescut semnificativ, de la 50,44 miliarde de lei la 59,96 miliarde de lei, un plus de 9,52 miliarde de lei. Aproape 71% din această sumă vine din fonduri europene nerambursabile și din componenta de împrumut a PNRR, plățile pentru aceste proiecte fiind cu peste 56% mai mari decât anul trecut.

Creșterea puternică a finanțării europene a compensat scăderea investițiilor din surse naționale, o scădere considerată tehnică și explicată prin plățile excepționale efectuate în primele luni ale anului trecut, inclusiv recapitalizarea Companiei Naționale Carpatica Feroviar.