Clujul a comemorat 32 de ani de la Revoluția din 1989! 21 decembrie e ziua în care ne aducem aminte de eroi- VIDEO


Revoluția din Decembrie 1989 de la Cluj-Napoca a început după revoluția de la Timișoara, cu aproape patru ore înainte de cea din Capitală. Cluj-Napoca este cel de-al doilea punct important al Revoluției Române din 17 - 22 Decembrie 1989, în ordinea reprimării mulțimilor, a tragerii, a rănirii, împușcăturii mortale, a apariției și a înregistrărilor primelor victime: răniți, eroi și martiri. Încă din 18 decembrie, telefoanele sunau insistent, iar oameni precum scriitorii, cercetătorii, specialiștii, studenții întrebau: Ce face Clujului?, iar răspunsul rămânea același: Nu se poate vorbi! Se taie firul! O să aveți pe conștiință!

Revoluția a început la Cluj-Napoca în 21 Decembrie 1989 la orele 15:34 în Piața Libertății, astăzi Piața Unirii, la intersecția cu strada Napoca, strada Universității și Bulevardul Petru Groza, astăzi Bulevardul Eroilor. Pe diagonală sunt situate parcul și statuia Matei Corvin și intrarea în hotelul și restaurantul Continental, fost cazino Salto-Victoria.

 Clujenii se întorc spre eroii căzuți în ‘89

Actorul Călin Nemeș a fost simbolul grupării de intelectuali, studenți și artiști, care dorea ca și Clujul să se alăture manifestanților de la Timișoara pentru ca aceasta să nu rămână izolată asemeni Brașovului în 1987, conform enciclopediaromaniei.ro.

În fosta Piață a Libertății au fost împușcați mortal doisprezece oameni și tot atâția au fost răniți. Acest moment a fost surprins fotografic de Răzvan Rotta, fost asistent la Institutul Politehnic din Cluj-Napoca. În total au fost făcute 21 de fotografii în care în primele cadre apar niște oameni vii, iar în ultimele cadre apar aceiași oameni, însă întinși pe jos, fără suflare sau grav răniți.

La 32 de ani de la Revoluție încă vinovații nu au fost pedepsiți. 

Primii morți la Cluj au fost văzuți în fața hotelului Astoria

Muncitorii combinatelor de pe platforma industrială a Clujului, de la Tehnofrig, de la Metalul Roșu și de la C.U.G., au pornit pe la orele 14:00 înspre centrul orașului și au străbătut aproape 5 km venind pe străzile Horea și Doja pentru a se alătura manifestanților din fosta Piață a Libertății. Ajunși în fața hotelului Continental, s-a tras și asupra lor. După orele 15:34 s-a tras continuu în diferite puncte ale orașului: în fața hotelului și restaurantului Continental, la hotel Astoria, în Piața Mihai Viteazul, la Fabrica de Bere, poartă spre cartierul Mănăștur, în Piața Gării, în cartierul Mărăști.

astoria.jpeg

În Piața Libertății au căzut 12 oameni morți și 26 au fost răniţi. După deschiderea focului s-a tras în mai multe puncte ale orașului. 

Primii morți au fost lpsați pe stradă și au fost văzuți de oameni, pe traseul parcurs de muncitori: în fața podului peste Someș, în fața Librăriei Universității și în fața Agenției CFR. În noaptea de joi spre vineri s-au auzit focuri de armă și șuierături ale tunurilor cu apă care încercau să oprească revolta. Morții au fost duși apoi de pe străzi foarte rapid, la fel cum s-a întâmplat și la Timișoara, însă ei au mai putut fi văzuți înspre dimineața zilei de 22 decembrie în spatele fabricii de bere și pe strada Moților unde s-a încercat oprirea manifestanților ce veneau dinspre cartierul Mănăștur și din comuna Florești.

Doina Cornea, publicista şi disidenta anticomunistă de la Cluj-Napoca, care era arestată la domiciliu, a aflat că în 21 decembrie seara, miliţienii-paznici au fugit sub presiunea unor tineri. A coborât cu o mulţime de tineri la Teatrul Naţional, apoi la Catedrala ortodoxă unde au rostit împreună rugăciunea Tatăl nostru şi au aprins mai multe lumânări. Doina Cornea a propus atunci înfiinţarea unui Comitet al Reconstrucţiei Naţionale ca şi la Timişoara. Preşedintă a nou înfiinţatului comitet a fost numită doamna Doina Cornea, iar preşedinte executiv, Matei Boilă. Din Catedrală s-a trecut în Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului unde s-a întâlnit cu arhiepiscopul Teofil Herineanu care a încuviinţat venirea revoluţionarilor. 

Clujul își comemorează eroii, la 32 de ani de la Revoluție

Marți dimineața, 21 decembrie 2021, pe un frig de îngheață pietrele, a început evenimentul din Cluj-Napoca de comemorare a eroilor Revoluției. Marșul tradițional a pornit din fața hotelului Astoria, unde au fost depuse coroane și preotul a spus câteva cuvinte pentru cei morți. Traseul a continuat peste pod, pe strada Regele Ferdinand, până în Piața Unirii. Oamenii au mărșăluit, ținând în mâini drapelul României.

mars.jpeg

La ora 11:00, în Piața Unirii, în fața Monumentului „Stâlpii Împușcați”, a avut loc comemorarea martirilor clujeni, care s-au sacrificat pentru libertatea noastră, a celor de acum.

Monumentul „Stâlpii Împușcați”, situat lângă intersecția Pieței Unirii cu strada Napoca, vizavi de fostul hotel Continental. În timpul Revoluției din 1989, la Cluj-Napoca au murit 26 de oameni, dintre care 13 în Piața Unirii. Alte 57 de persoane au fost rănite, din care 28 în aceeași piață.

Realizat în 2003, de către sculptorul Liviu Mocan, monumentul este alcătuit din 7 piese cilindrice, de 2.5 - 3.5 metri înălțime, fiecare din acestea purtând urmele simbolice ale unor gloanțe. Lângă cele 7 piese cilindrice sunt amplasate două plăci de bronz pe care au fost încrustate numele celor 13 victime.

coroane.jpeg

La Monumentul „Stâlpii Împușcați” au fost depuse coroane de către reprezentanții Instituțiilor clujene, de la asociații, Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj, Instituția Prefectului Cluj, până la reprezentanții Partidului Național Liberal.

A fost susținută o slujbă religioasă pentru pomenirea celor căzuți în urmă cu 32 de ani.

coroane-boc.jpeg

La ceremonie a participat și primarul Emil Boc, alături de Dan Tarcea și alți angajați ai Primăriei Cluj-Napoca. 

Evenimentul din Piața Unirii s-a încheiat cu o colindă interpretată de un cor de copii din clasa a IV-a. În ciuda prezenței sale la ceremonie, primarul Emil Boc a refuzat să spună câteva cuvinte despre eroii revoluției de la Cluj.

copii.jpeg

La eveniment a participat și Petre Roman, fostul premier al României, care a recunoscut pentru Știri de Cluj că el nu a știut nimic din ce se întâmpla la Cluj în 21 decembrie 1989, aflând abia a  doua zi că la Cluj-Napoca au fost victime:

Despre ce se întâmplase la Cluj, în ziua respectivă, eu nu am știut nimic. Noi eram la baricadă. În acel moment, eram cei mai izolați oameni din România. Am fost 120-140 (în 21 decembrie 1989), nu am fost niciodată mai mulți. În jurul nostru au venit mii și, până la urmă, zeci de mii de oameni. Eram înconjurați și de baraje militare. Cei care s-au adunat erau curioși ce se va întâmpla cu noi. Noi strigam „Veniți cu noi” și până la urmă n-a venit niciunul.

Momentul acela a fost crucial. Noi eram izolați, nu aveam nicio posibilitate să intrăm în legătură cu cineva. Eram doar noi cu noi, cei care învinsesem frica, eram dincolo de frică. Eram dispuși să facem orice sacrificiu. În ziua respectivă nu puteam știi nimic despre ce s-a întâmplat în țară.

Ziua următoare, în 22, după ce am fost pe balconul lui Ceaușescu și am vorbit împotriva lui, am fost la televiziune, unde am citit o proclamație și atunci am auzit prima dată de Cluj: Au fost victime la Cluj, s-a tras în oameni la Cluj. Atunci am auzit prima dată despre ce se întâmplase la Cluj”, a declarat Petre Roman pentru Știri de Cluj.

268786467_2475262459270451_1562445162923295741_n.jpg

Oamenii și-au făcut fotografii alături de revoluționarii clujeni

Petre Roman a participat împreună cu tinerii revoluționari, la baricada din centrul Bucureștiului în zilele de 21 și 22 decembrie. În 22 decembrie 1989 Petre Roman pronunță, din balconul sediului Comitetului Central, prima Declarație contra dictaturii comuniste. Tot pe 22 decembrie a devenit membru al Consiliului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale (CPFSN) constituit pentru coordonarea procesului revoluționar și instaurarea democrației. Pe 26 decembrie 1989, Petre Roman a fost numit prim-ministru al României, el conducând Guvernul provizoriu până la 28 iunie 1990. La 20 mai 1990 este ales deputat de București pe listele FSN, la primele alegeri libere, iar pe 20 iunie este desemnat prim-ministru și votat de Parlament. 

În 22 decembrie, dimineaţa, la Cluj, în Piaţa Libertăţii au sosit un număr mare de manifestanţi din toate cartierele oraşului şi au adus cu ei steaguri tricolore cărora le-au decupat stema. S-au scandat numeroase lozinci: Trăiască Frontul Renaşterii!, Ceauşescu-jos!, Libertate sau moarte, Timişoara nu uita, Clujul e de partea ta!, Tiranule nu uita, a venit şi vremea ta. Doina Cornea s-a aflat din nou la Catedrala ortodoxă, la institutul teologic, apoi în faţa clădirii Siguranţei Statului unde a vorbit mulţimilor încercând să calmeze spiritele. 

Evenimentul s-a terminat în Cimitirul Eroilor, de pe Calea Turzii. 

269711582_456287292534626_3519810363484156702_n.jpg

269712221_456287889201233_6824678072276482590_n.jpg

269748057_456287532534602_1824894051785819445_n.jpg

269750331_456288065867882_1258671271673505414_n.jpg

269757939_456288009201221_1718695450194543907_n.jpg

269775147_456288125867876_8894327911358012943_n.jpg

Comentarii Facebook