Un clujean de 20 de ani, crescut în Australia, a revenit acasă și dă o LECȚIE de viață tinerilor români

 

Clujenii au plecat în toate colțurile lumii în ultimii 27 de ani, iar mulți au și copii care nu au văzut niciodată aceste meleaguri. Timothy Pintilie este unul dintre ei. A revenit acasă și a stat de vorbă cu noi despre viața de acolo și de aici. 

 

Timothy Pintilie, îi vom spune de acum înainte Timotei, are 20 de ani. Vorbește româna într-un mod impecabil și lucrează de la vârsta de 18 ani. El mai are 6 frați, fiind o familie creștină cu frică de Dumnezeu. 

 

Povestea australiană a familiei Pintilie a fost deschisă de bunicul lui, care a fugit din România înainte de 1989 și s-a stabilit lângă Brisbane, un oraș de 2,4 milioane de locuitori, în Gympie, o localitate situată de 168 de km de marea metropolă. Bunicul lui Timotei a spus adio visului australian în urmă cu câțiva ani, când a ieșit la pensie. Omul a revenit acasă, unde se simte cel mai bine, și s-a stabilit la Sibiu. Copiii și nepoții lui au rămas în Australia, unde o duc foarte bine. 

 

Timotei, cel cu care am stat de vorbă și care a venit singur în vacanță la rudele din Câmpia Turzii, a încercat să ne povestească cum e viața de acolo, dar și ce i-a plăcut în Cluj și România. 

 

Acolo mi-am luat job de doi ani și jumătate, când am împlinit 18 ani, și am început să vând mașini la o reprezentanță auto. Am terminat clasa a XII-a și am urmat un curs pe baza căruia am primit un certificat de business. Noi toți frații am făcut școala acasă. Asta cred că a ajutat mult.

 

Fratele și mai mic, Simon, are 15 ani, are un business mic. El face mese mici de grădină și leagăne, pe care le vinde pe internet. Eu l-am ajutat să își facă un website și acolo le scoate la vânzare. 

 

Fineas (19 ani), fratele meu pilot, a început să zboare de când a împlinit 16 ani. El trebuie să facă multe ore, astfel că și-a cumpărat avionul lui. Normal cursurile costă 150 de dolari pe oră, dar dacă ai avionul tău costul scade la 50 de dolari. După ce adună suficiente ore, merge la o organizație și va mai face zboruri câțiva ani și de acolo își poate lua job oriunde în lume”, și-a început Timotei prezentarea celor doi frați mai mici ca el, dar la fel de întreprinzători. În total sunt 7 frați, cinci băieți și 2 fete. Cu toții au un spirit antreprenorial dezvoltat. Spre exemplu, Timotei a început să lucreze de la 15 ani. ”Prima dată mi-am luat un job la un prieten care a avut o firmă ce instala generatoare”, a spus el. Desigur că unii vor spune că este mult prea devreme, dar în societățile avansate astfel de situații sunt des întâlnite, tinerii având un dezvoltat spirit antreprenorial și o independență mult mai mare, favorizată și de societate. 

 

Foto: Fineas lângă avionul lui

 

Ce l-a uimit cel mai tare pe Timotei când și-a întâlnit rudele, el având în România foarte mulți verișori, a fost numărul mare de studenți din familia de aici. El a spus că și acolo tinerii urmează studii avansate, dar că accentul se pune foarte mult și pe o meserie și pe lucruri practice. ”Să știi să faci ceva”, după cum a relatat el. 

 

În Australia, dacă vrei să faci afaceri ești sprijinit. Așa se face că Simon Pintilie, fratele de 15 ani al lui Timotei, are propria lui firmă. ”L-am ajutat să își facă un website. Și el a făcut școala acasă și a lucrat din greu. La 15 ani, mai are 6 luni și termină clasa a 12 - a, pentru că a cumulat anii. Face căsute cu tobongane pentru copii și le vinde cu 2000 - 3000 de dolari. Mai face și măsuțe pentru grădină și leagăne, așa cum am mai spus. Îi place să lucreze în lemn. Are utilaje și îl mai ajută și ceilalți frați. Acolo, dacă vrei să faci business Guvernul încurajează. Aici e mai greu. Taxa este mai mică. Să își deschidă o firmă i-a trebuit să aibă Australian Business Number (ABN). Altă chestie este că dacă face sub 18.000 de dolari australieni pe an taxele sunt zero. Peste, taxa este de 19%”, a spus Timotei. 

 

Fratele lui mai mic, Fineas, a reușit să își cumpere avionul său cu ajutorul părinților. ”L-au ajutat ai mei să își cumpere un avion. Cursurile guvernului sunt scumpe, dar el a găsit o soluție. Dacă are avionul lui, aceste cursuri costă numai 50 de dolari. 

 

El și lucrează. Face într-o zi - două 900 de dolari, dacă îl ajută și familia, pentru a curăța casele ce urmează să fie date în chirie. Cu banii ăștia el plătește ore de zbor. Mai trebuie să facă 150 de ore de zbor și să se angajeze.

 

Fineas a început să zboare la 16 ani. A primit bursă de 4.000 de dolari pentru a merge cu avionul, de la școala noastră locală de aviație. Finias le-a explicat cât de interesat este să fie pilot, iar cei de acolo i-au dat o bursă”, a continuat Timotei.

 

În orașul Gimpye, unde locuiește clanul Pintilie, mai este numai o familie de români. În Brisbane, însă, sunt mii de compatrioți stabiliți. 

 

Bunicul mei a plecat în 1989, înainte să moară Ceaușescu. A înotat peste Dunăre, în Iugoslavia. A stat în închisoare câteva săptămâni. El s-a mutat înapoi la Sibiu, pentru că îi place foarte mult aici. În viitor, peste 15 - 20 de ani, mi-ar plăcea să mă mut aici. Atunci va fi mult mai fain ca acum. 95 % dintre neamurile mele sunt aici și asta îmi place foarte mult”, a mai spus tânărul. 

 

El are și o teorie în privința succesului pe care îl au românii ”afară”, mai ales în prima generație. Familia lui sfidează însă regula, pentru că el și frații lui au învățat acasă și nu în sistemul public de învățământ, care i-ar fi asimilat. Așa se explică, poate, și faptul că Timotei vorbește româna, cu accent de ardelean. Spune ”merem” și ”tăt”, cu aceeași lejeritate ca orice ardelean.

 

Eu am și o teorie. Dacă te uiți la prima generație care merge în străinătate, dacă te uiți la țările astea în care e frig iarna, oamenii se gândesc mai mult la viitor, că trebuie să își planifice. Cei care sunt așa, merg în străinătate și primei generații îi merge foarte bine. Am foarte mulți prieteni așa. Părinții mei au două case plătite, am pieteni care sunt milionari. Primei generații îi merge bine. Fac afaceri și le merge bine. De la a doua generație, merg copiii la școală și sunt ca restul. Sunt australieni. Colegii mei de muncă fac 80 - 90 de mii de dolari pe an, dar o viață întreagă cheltuie pe prostii și nu răman cu nimic. Nu își cumpără o casă, ci stau în chirie.

 

Eu mi-am cumpărat deja o casă acolo, când aveam 19 ani, și fac 280 de dolari pe săptămînă, din chirie. Plătesc rata de 130 de dolari și restul este câștigul meu. Credit acolo îți dă oricine. Am avut job 12 luni și mi-au dat credit. Am așteptat până la 19 ani pentru că am avut 80.000 de dolari adunați din salariul meu. Nu m-au ajutat părinții. Casa a costat 200.000 de dolari. După rate, profitul e 150 de dolari australieni pe săptămână”, a completat Timotei.

 

Întrebat cine îi pune să lucreze de mici, el a explicat că nimeni. ”După cum am spus. Prima generație care pleacă din țară are succes. Lucrează foarte mult. Tati a avut o viață foarte grea. Aici a dormit pe pământ și acolo a văzut oportunitățile și a lucrat din greu. A doua generație merge la școală și e ca orice alt australian. Noi nu am mers la școală și ne merge și mai bine pentru că știm limba și știm să facem o afacere. Eu de asta cred. Normal nu e așa, pentru că sunt ca și restul, dar la noi care am făcut școala acasă ne merge mai bine. Am citit multe cărți de afaceri și într-una vorbește exact despre teoria mea. 

 

Spre exemplu eu. La 16 ani am început cu un website. Vindeam online pe Amazon lucruri din China și America. Cei de la reprezentanța auto m-au angajat pe loc. Le-am spus că lucrez și pe gratis și probabil i-am impresionat. M-au angajat din prima și m-au și plătit. Le-a plăcut că sunt harnic și că aveam deja afacerea mea, fiind interesat de vânzări”.

 

El este pentru a doua oară în România. Prima dată a venit când avea 7 ani și atunci a văzut prima dată zăpada. Acum, la 20 de ani, spune că înțelege altfel lucrurile, surprinzător s-ar putea spune.

 

Aici ești în centrul lumii. Poți merge cu 100 de dolari în toată Europa. Asta e fain. Mi-ar plăcea să trăiesc aici, nu toată viața, dar câțiva ani. Nu m-am simțit izolat acolo, dar acum că sunt în România mă simt puțin izolat în Australia. Până acum m-am simțeam ok, dar nu știam cum e aici. Mergi 2 ore cu avionul și ești peste tot, până și în America ești mai aproape”, a mărturisit el. 

 

În ultimele săptămîni Timotei a umblat prin multe locuri din România. A fost la București, Sibiu, Alba, și pe la punctele de atracție din Cluj. 

 

Acum am venit de 3 săptămîni. Am prins 2 nunți, dar e ceva diferit față de ceea ce avem noi, nunți cu 50 de oameni, și aici sute de oameni la o nuntă.

 

Îmi place aici că oamenii sunt amabili. Alt lucru mi-a plăcut că merg la restaurant și plătesc 30 de lei și mănânc foarte bine. Pentru mine simt că nu cheltui mai nimic și trăiesc la un rege. ”You live like a king” și plătești mai nimic. Eu am mers o dată în Sydney cu serviciul și mi-au dat 50 de dolari să mănânc și am mâncat o masă la hotel. Aici pot să mănânc cu 10 dolari la fel de bine ca și acolo. Asta e o diferență foarte mare. 

 

Turismul ar trebui să fie mai bine organizat. România ar putea face mai mult prin media să vină turiști. Noi, în Australia, avem mai puține lucruri și știm cum să facem promovare. Aici s-ar putea face mai mult. Am fost la Salina Turda, unde intrarea se putea face mai atractivă, la Cheile Turzii s-ar putea face un transport turistic pe cablu”, a explicat el.

 

Despre posibilitățile de emigrare în Australia, el a spus că acum se mai poate ajunge acolo, dar trebuie să ai la bază o meserie. ”Când au mers părinții mei a fost foarte ușor. Acum dacă vrei trebuie să mergi ca student sau dacă ai un job căutat atunci o faci simplu, dar trebuie să știi engleză. Oamenii sunt încântați să știe să sunt din România, Australia este multiculturală și îi primesc bine pe străini”, și-a încheiat Timotei lecția pentru tinerii din România. 

Comentarii Facebook