Cluj-Napoca: Meșteșugarii de mărțișoare fac grevă japoneză. Taxa de tarabă a crescut de 9 ori

 

Meșteșugarii de mărțișoare au făcut greva japoneză, nemulțumiți de faptul că Primăria Cluj-Napoca a dat spre administrare Târgul Mărțișoarelor din Piața Unirii unei firme private.  

 

Firma care a făcut contract cu Primăria Cluj-Napoca a montat căsuțe în Piața Unirii și le închiriază cu sume cuprinse între 2.500 și 4000 de lei, susțin meșteșugarii.

 

De asemenea, cei care vor să vândă la propria tarabă trebuie să achite firmei 900 de lei, față de sub 100 de lei cât era până anul trecut. 

 

Prin grevă japoneză, cea mai pașnică formă de manifestare care creează disconfort minim, dorim să ne exprimăm dezacordul cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca prin modul în care a administrat Târgul Mărțișoarelor, oferind unei firme orientate pe profit dreptul de organizare a târgului în Piața Unirii, fără a se consulta cu organizațiile profesionale care i-au fost parteneri timp de un deceniu.

 

Invităm meșteșugarii și simpatizanții acestora din toată țara, ca în data de 1. Martie, între orele 12,00 și 14,00 să afișeze pe standurile cu mărțișoare acest text și să poartă banderolă albă pe braț, respectiv să-și expună unealta preferată (ciocan, daltă, război de țesut, ac de croșetat, etc.) legată cu o sfoară de mărțișor.

 

- Decizia pripită și neanunțată a primăriei i-a defavorizat în mare măsură pe meșteșugarii care s-au pregătit luni bune pentru a oferi vizitatorilor produse de calitate, confecționate manual dar nu pot participa la târgul din Piața Unirii din cauza taxelor enorme sau participă asumându-și un risc financiar care ii poate depăși.

 

- Nu putem accepta argumentele justificatoare prețurilor exorbitante impuse de organizator. Atât cheltuielile pentru infrastructura necesară, cât și pentru programele culturale adiacente trebuie acoperite din surse proprii (precum au făcut meșteșugarii achiziționând fiecare standuri uniforme de lemn, INVESTIND) sau din finanțări nerambursabile pe care fiecare oraș, inclusiv Clujul le acordă operatorilor culturali prin concurs deschis.

 

- SPECTACOLELE SĂ NU SE ORGANIZEZE PE BANII MEȘTERILOR POPULARI!

 

- UNESCO încadrează pe bună dreptate meșteșugăritul în categoria PATRIMONULUI IMATERIAL, accentuând aportul cunoștințelor procedurale acumulate de secole în procesul de creație. Ne dorim ca organizatorii evenimentelor respectiv primăriile să țină cont de VALOAREA CULTURALĂ ADĂUGATĂ pe care o reprezintă meșteșugarii, și să nu-i pună în aceași oală cu comercianții stradali, să reglementeze prețurile oferind reduceri consistente, proporționale cu APORTUL CULTURAL ADUS.

 

- Ne îngrijorează faptul că dreptul organizării unui asemenea eveniment nu a fost dobândit printr-un concurs deschis, nu s-a consultat și nu s-a negociat cu potențialii operatori.

 

- Acceptăm și salutăm inițiativa Primăriei privind dezvoltarea târgului de Mărțișoare într-un eveniment de amploare care implică și Dragobetele, însă modul în care acest lucru a fost orchestrat face trimitere la aplicarea dublei măsuri și a defavorizat atât meșteșugarii cât și organizația care îi reprezintă și care a făcut față ani de zile organizării unor asemenea evenimente.

 

- Ținând cont de faptul că problema apariției chinezăriilor în piețe publice la evenimente organizate de antreprenori orientați pe profit nu este un fenomen izolat ci unul în continuă creștere la nivel național, scopul acestei manifestații este înbunătățirea comunicării între primării și operatorii culturali, organizații profesionale.

 

Recomandarea noastră este ca toate târgurile organizate în spații publice, care include prezența meșteșugarilor, să fie aprobate doar cu condiția ca produsele expozanților să fie avizate de o comisie profesională care să includă cel puțin: un muzeograf sau etnograf, un artist sau restaurator și un meșteșugar. Selecția participanților să fie efectuată pe baza unor criterii profesionale printr-o procedură transparentă, oferindu-le spații contra unor sume acceptabile.

 

Semnatari:

 

Adrian Secal – Federația Rețeaua Meșteșugarilor Rurali, World Vision Romania

Ailioaei Adriana – Asociația Bujorii din Laza

Balogh Tibor – Asociatia Textilia

Ciobanu Viorica – Asociația Meșterilor Populari Clujeni

Cornel Crăciun – Asociația Meșteșugarilor Rromi

Ion–Stefan Georgescu – Moara de Hârtie

Molnár Attila – Breasla Meșteșugarilor din Transilvania

Orlando Neagoe – Asociația Romano ButiQ

Mădălina Ene – Fundația PACT”.

Comentarii Facebook