Directorul SRI a precizat că decizia CCR are un impact asupra securităţii naţionale

 

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a precizat că decizia Curții Constituționale prin care SRi nu mai poate face interceptări în dosarele de corupție va avea un impact cert asupra securităţii naţionale. 

 

Curtea Constituţională decide în numele legii. Aşa începe orice decizie a Curţii Constituţionale din România. Din acest motiv, Serviciul Român de Informaţii nu a comentat, nu comentează şi nu va comenta decizia CCR care declară articolul 138 din Codul de Procedură Penală neconstituţional.

 

Pentru Serviciul Român de Informaţii, principalul instrument în misiunea noastră în serviciul cetăţenilor este Legea. Din acest motiv, noi vom pune în aplicare această decizie şi orice altă hotărâre prezentă sau viitoare a Justiţiei. SRI va rămâne şi în mandatul meu o instituţie fermă în respectarea tuturor deciziilor instanţelor şi a statului de drept.

 

Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile.

 

Am convingerea că toate celelalte instituţii au maturitatea şi responsabilitatea de a compensa acest recul. Asigur pe această cale toţi partenerii instituţionali că vor beneficia în continuare de sprijinul necondiţionat al Serviciului nostru.

 

Consider că este datoria mea, în calitate de director, să mă asigur că, în perioada ce urmează, Serviciul Român de Informaţii îşi va adapta direcţiile de acţiune în raport cu provocările mediului de securitate, urmărind îndeplinirea tuturor obiectivelor de securitate cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale existente”, a declarat directorul SRI Eduard Hellvig.

 

Curtea Constituţională a României a emis motivarea sentinței prin care interzicea Serviciul Român de Informaţii să facă ascultări pentru că nu are atribuţii de cercetare penală. 

 

În acest moment, interceptările SRI sunt pilonul principal din orice urmărire penală importantă.

 

Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

 

Problema este cu sintagma ”ori de alte organe specializate ale statului”, fiind declarat neconstituțional articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, care arată că ”procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.

 

DNA a precizat că fără interceptările SRI ”va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliţie şi pregătirea specifică a acestora precum şi achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare. Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro”.

 

DNA are nevoie de această sumă pentru achiziţionarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor, detaşarea a 130 de poliţişti şi instruirea lor, un sediul suplimentar de 1.000 - 1.500 mp și achiziţionarea a 30 de autoturisme.

 

Pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”, au mai precizat procurorii DNA.

 

Citește AICI continuarea.

Comentarii Facebook